Indiferent de cultura, popor sau perioada, vinul a fost considerat dintotdeauna ca fiind o bautura indispensabila omului: ne botezam cu vin, sarbatorim cu vin, ne pomenim cu vin. Insusi Louis Pasteur afirma, intr-unul din momentele sale de cugetare, ca “Exista mai multa filosofie intr-o sticla de vin decat in toate cartile.”

Inca din anul 6.000 i.Hr. vinul a completat mesele savuroase, chiar daca la inceput era o bautura destinata exclusiv aristocratilor. Din fericire astazi putem cu totii sa gustam vin din cand in cand fara sa avem nevoie de sume impresionante pentru a cumpara un pahar. In Antichitate egiptenii foloseau vinul ca medicament, iar acest principiu s-a mentinut pana in prezent deoarece s-a demonstrat ca vinul rosu previne de ex. afectiunile cardiovasculare.

Vinul, si mai ales vinul rosu, a fost studiat intensiv. Studiile arata ca consumul moderat de vin poate ajuta oamenii sa traiasca mai mult, sa protejeze impotriva anumitor tipuri de cancer, sa imbunatateasca sanatatea mentala si sanatatea cardiaca. In urma cu secole, vinul a fost folosit pentru tratarea diferitelor afectiuni. In manastirile medievale exista convingerea ca viata lunga, pe care o aveau majoritatea calugarilor, se datora in mare parte, consumului moderat si regulat de vin. Iar in ultimii ani, stiinta arata ca acest lucru ar putea fi adevarat.

De asemenea, cercetatorii au constatat ca antioxidantii din componenta vinului rosu previn depunerea colesterolului pe peretii arterelor. Cu toate acestea, medicul nu o sa prescrie vin rosu ca tratament. Cu siguranta nu va recomanda bauturi alcoolice, mai ales daca exista un istoric familial de alcoolism.

In afara de cazurile de dependenta, vinul este util pentru a avea un organism mai puternic. Daca te-ai obisnuit sa bei vin in fiecare seara, dupa o zi aglomerata la serviciu, vei putea preveni imbolnavirile si vei reduce efectele negative ale stresului. Un pahar de vin intensifica aroma preparatelor consumate si te ajuta sa te eliberezi de emotiile negative in timp ce savurezi o masa delicioasa.

Vinul este foarte bogat in compusi antioxidanti benefici pentru sanatate si contine o mare cantitate de minerale (potasiu, calciu, magneziu) si vitamine hidrosolubile (B1, B2, B5 si B6), iar intr-o mai mica masura, acid folic, vitamina B12 si vitamina C. De asemenea, este bogat in resveratrol, cu dovedite proprietati antioxidante. Consumul moderat ajuta la prevenirea bolilor de inima si imbunatateste sistemul imunitar, produce energie si o mai buna functionare a memoriei.

A sti sa bei vin este o adevarata stiinta, spunea Voltaire. Poate nu stim toti sa savuram un vin precum un adevarat sommelier, dar cu siguranta cunoastem ca moderatia si in mancare, si in bautura, este o adevarata virtute. De aceea, si in cazul vinului, se recomanda limitarea consumului la unul sau doua pahare pe zi (200-250 ml) pentru a beneficia de efectele pozitive ale acestuia. Abuzul poate avea efecte contrare: somnolenta, durere de cap, hipertensiune, palpitatii, motiv pentru care nu se recomanda persoanelor cu probleme hepatice sau femeilor gravide. Insa, exista numeroase studii care atesta faptul ca vinul (cel de buna calitate) este, consumat cu moderatie, benefic pentru organism.
In contextul actualei pandemii, conform unui studiu al companiei Nielsen consumul de alcool in Statele Unite  a crescut pe timp de pandemie (martie-august 2020) cu 23.6% raportat la perioada similiara din anul 2019.

In Romania, dupa prima luna din starea de urgenta, vanzarile de bauturi alcoolice au crescut.
Un raport arata ca inainte de Paste, romanii au cumparat mai mult vin cu 39% fata de perioada similara a anului anterior.
Cand vine vorba despre vin, cu totii avem niste cunostinte elementare dobandite in timp, auzite de la altii sau din carti. Vinul este o prezenta atat de comuna in viata noastra si ne aflam atat de des in prezenta lui, in viata de zi cu zi, incat, in timp, putem pretinde ca avem o oarecare idee despre ce inseamna aceasta bautura. De fapt, vinul este mai mult decat o simpla bautura. Este o stare de spirit, produsul unei culturi, amprenta unei personalitati, a unui spatiu geografic si a unei istorii. Da, in realitate, cand vine vorba despre vin, suntem mai toti niste incepatori. Pentru ca vinul este o stiinta, o arta pe care o poti stapani doar in urma unei educatii indelungate. Care presupune, categoric, mai mult decat niste ani buni de degustari sustinute.

Culoarea

Primul contact cu un vin este, evident, vizual. Exista o clasificare destul de generala a vinului in functie de soiul din care provine, cu care nu ne complicam.
Cand studiezi vinul din pahar, plimba-l putin rotind paharul si dupa ce s-a asezat uita-te la urmele lasate pe margine. Sunt numite foarte poetic „lacrimile vinului“. Cu cat sunt mai inalte si mai groase cu atat intensitatea alcoolului este mai mare. Vinul alb sau vinul rose va avea o concentratie alcoolica de 9 pana la 14 % si trebuie sa fie racit bine inainte de a fi degustat. Temperatura medie pentru un vin obisnuit alb sau rose trebuie sa fie de 9 grade. Mai rece (pana la 6 grade) pentru un vin spumant si mai putin rece pentru un vin vechi (pana la 12 grade). Vinul rosu are o concentratie alcoolica de 10 pana la 17% si trebuie baut usor racit sau la temperatura pivnitei (14-17 grade).

Mirosul

Se spune ca aproape tot ce trebuie sa stii despre un vin afli mirosindu-l. Plimba-l un pic in pahar si miroase-l inainte de a-l degusta. Aromele pe care le simti la primul „miros“ te vor insoti pe toata perioada degustarii si iti vor imbogati experienta. Cu timpul iti vei antrena nasul si vei ajunge sa distingi aromele diferitilor struguri. Insa intr-o prima faza vei sesiza de exemplu ca vinurile albe seci, fresh pot avea miros de mar verde, de iarba sau de citrice, cele mai corpolente nuante de piersici sau ananas, cele rosii seci si proaspete miros de zmeura sau mere rosii, iar cele cu buchet complex si maturate tonuri de fructe de padure, vanilie, piele tabacita sau cafea.

Gustul

In final gustul iti va confirma informatiile oferite de nas. Poti indentifica in gust aromele pe care le-ai perceput in miros sau poti descoperi altele noi. La vinul alb cele mai comune sunt cele fructoase (citrice, mere, pere, fructe exotice, nectarine, piersici, caise) si cele florale (trandafir, vanilie, menta, lemongras, ghimbir, sofran, iarba). La vinul rosu, aromele pot fi clasificate dupa acelasi tipic. Cele fructoase pot fi: fructe de padure, cirese, visine, capsuni, zmeura sau prune. Iar cele florale pot fi: lavanda, trandafirul, anasonul, scortisoara, rozmarinul, cuisoarele, tutunul, vanilia sau cacaua. In mod obisnuit, insa, diferentiem vinurile dupa gust si in functie de textura sau de cantitatea de alcool si de zahar pe care o percepem cand il degustam. Tot astfel obisnuim sa le armonizam si cu mancarea. Vinurile spumante, de exemplu, sunt cel mai adesea seci (brut) sau demiseci si obisnuim sa le bem la aperitiv sau la desert in functie de cantitatea de zahar pe care o contin. Vinurile albe pot fi seci si fresh potrivite mai degraba unor salate, seci si corpolente sau aromate, in buna armonie cu mancarurile cremoase (lasagna, quiche), cu pastele in sos alb sau cu carnea de pui, si dulci sau demidulci, potrivite mancarurilor spicy din bucataria asiatica. Iar vinurile rosii pot fi seci si usoare pentru mancaruri pe baza de ciuperci, cu sosuri albe si branzeturi fresh si cremoase, cu corp mediu pentru carnea de porc sau rata sau pentru paste, si corpolente sau foarte aromate in buna armonie cu carne de vita, de miel sau de vanat.